ROMANA | ENGLISH
CAUTARE »

CEASURI PENTRU ROMANIA

Joi, 13.Dec.2018
Connection
ACASA
» Ceasuri de buzunar
» Ceasuri de bord
» Ceasuri de masa
» Ceasuri de mana
» Pendule
» ceasuri | Made in Romania
» Turnuri cu ceas
» Benrus - origine Romania ?
» Istorii
» Muzee
» Casa Regală a Romβniei
» Mofturi
» Noutati / Evenimente

OPTIMEF | ceas quartz digital romanesc

 
Lansat (octombrie 1979) in preajma Congresului al XXII-lea al PCR ("...numai cu cateva zile inainte de Congresul al XII-lea al partidului, de pe banda de montaj au iesit primele ceasuri electronice de mana fabricate in tara noastra" | Scinteia - articol "Ora exacta" | nr.11598 din 5.decembrie.1979 - din pacate acestea erau cutumele epocii) ceasul a suscitat interes, o prezentare (in fapt chiar o reclama) aparand in revista Stiinta si Tehnica in nr. 10/1979 (scan atasat in coloana dreapta). Aceasta prezentare includea chiar descrierea ceasului ce o redau in continuare:
- Optimef are la baza 3 module cu afisare cu cristal lichid, un modul pentru ceasuri de dama si doua module pentru ceasuri barbatesti din care unul cu panou solar;
- se realizeaza in 6 variante de carcase, 3 pentru ceasuri de dama, 3 pentru ceasuri barbatesti;
- se afiseaza selectiv luna, ziua, ora, minutul, secunda, ceasul fiind programat pentru 4 ani;
- perioda de garantie: 12 luni.
* * *
- eroarea maxima admisibila: +/- 0.5 secunde/zi;
- baterii cu oxizi de argint de 1,5V;
- afisaj cu cristale lichide contrast 6:1;
- oscilator cu cuart, cu o frecventa de 32.768 Hz;
- circuitul integrat are o suprafata de cca. 15 mm, este realizat in tehnica CMOS avand peste 2500 de componente electronice
* * *
- pretul unui ceas pentru barbati (fara panou solar) este de 800 lei, al unui ceas de dama este de 700 de lei;
- la magazinul Unirea din Bucuresti s-a deschis primul service pentru perioada de garantie a ceasurilor electronice romanesti.  

 

In completare la descrierea de mai sus s-ar mai putea adauga:

- alimentare cu 2 baterii: G2 (1.5V)

- variante initiale capac presat | ulterior capac filet cu garnitura etansare;

- o-ring-uri etansare butoane;

- marcaj capac spate: STAINLESS STEEL BACK | LOGO MF (Mecanica Fina) | 00000-XX | M 75 – X (posibila semnificatie a acestor serii in continuare).

- 2 butoane (partea dreapta); cel de sus pentru afisare data iar cel de jos reglaje – ora, minute, luna, an) | pentru variana barbateasca;

- 2 butoane (cate unul pe fiecare parte); dreapta pentru afisare data, stanga pentru reglaje | pentru varianta de dama.

optimef dama | 1 optimef dama | 2
optimef | 6 optimef | 5
optimef | 3 optimef | 4
 

Avand in vedere mai multe ceasuri Optimef vazute se poate presupune ca seriile de pe capacul spate reprezinta:

- - - - - - - - - - -

00000 – XX (un numar de ordine al fabricatiei ceasului – anul fabricatiei)

M 55 - X sau M75 – X (modelul mecansimului cu variantele acestuia)
Au fost identificate pana acum:
- variante barbatesti pentru: M75-1, M75-2, M75-3
- variante dama pentru: M55-1, M55-2, M55-3
Dupa 1981 modelul nu a mai fost marcat pe capac ramanad doar serialul si anul de fabricatie!

- - - - - - - - - - -


Intre incercarile Mecanica Fina – Bucuresti de a produce ceasuri in pas cu evolutiile tehnice (dar si cu moda) din anii ‘70 face parte si un model quartz digital denumit – OPTIMEF.

 

Optimef by Mecanica Fina


In discutiile purtate online (2009-2010) pe forumurile pasionatilor s-a avansat informatia ca Optimef a fost o colaborare a intreprinderilor "Mecanica Fina" si “Optica Romana” (cunoscuta mai degraba ca IOR) din Bucuresti de unde si denumirea acestuia: OPTI = “Optica Romana” si MEF = “Mecanica Fina”.

Aceasta informatie insa a fost eronata! Fosti ingineri din Mecanica Fina in perioada anilor ’980 mi-au comunicat ca Optica Romana nu a avut vreo contributie iar prima parte din numele Optimef este preluat din denumirea companiei americane de la care s-a transferat licenta de fabricatie LCD - Optel Corporation.

 

Optel Corporation logo


Momentul de inceput al productiei de ceasuri la Mecanica Fina pare sa fi fost 1978. La 26.decembrie.1978 cu ocazia unei vizite a lui Nicolae Ceausescu la Mecanica Fina s-a stabilit ca fabrica trebuie sa realizeze si ceasuri de mana.
Scinteia, mai mult decat oficiosul puterii la acea vreme, nota in 27.decembrie.1978 (ref. nr. 11306/27.12.1978) - "In sectia orologerie industriala, discutia cu specialistii s-a axat pe posibilitatile de diversificare a aparaturii de control pentru diferite procese industriale. In acest cadru, secretarul general al partidului a indicat ministerului de resort, specialistilor institutului de profil si intreprinderii sa treaca, concomitent cu ceasurile electronice la fabricatia de ceasuri mecanice de mana".

Dupa vizita din 1978 a lui Nicolae Ceausescu a fost perfectata achizitia unei licente pentru mecanism de la o "firma din Princeton, New Jersey, Statele Unite" (sursa revista Flacara, decembrie.1979) si o echipa de muncitori si ingineri a fost trimisa in SUA pentru a se specializa in productia acestui ceas.
Echipa a fost compusa din muncitorii: Constanta Gherman, Stefania Calin, Cornel Cacu, Emil Petrescu, Nicolae Mocanu, Nicolae Stan, Eugenia Leftere, Floarea Zikely si inginerii Constantin Chirila si Stefan Blaier, cel din urma fiind la acea vreme si conducatorul sectiei unde urma sa fie asamblat ceasul (vezi scan articol - "Ceasul electronic" | revista Flacara, an XXVIII, nr. 50(1279), 13 decembrie 1979).

 

[actualizare - 2017] Un volum aparut in 2005 - Liquid Gold (The Story of Liquid Cristal Display and the Creation of an Industry) sub semnatura lui Jospeh A. Castellano (volum semnalat prin amabilitatea lui Viorel Rindasu) ne da sansa a "revedea" aceasta istorie din perspectiva americana. Relatarea este extrem de interesanta pentru povestea noastra si se intinde pe 5 pagini (p.156-160) din capitolul - "An Industry in Transition | Moving Behind the Iron Curtain" (O industrie in tranzitie | Miscare in spatele Cortinei de Fier). O relatam in continuare cu speranta de ingaduinta pentru lungimea textului.

 

Joseph A. Castellano Liquid Gold - Joseph A. Castellano


* * *

"Unul dintre primele proiecte in care am fost implicat la inceputul lui 1979 a fost transferul tehnologiei de fabricatie a ceasurilor digitale si LCD intr-o fabrica de stat din Bucuresti, Romania numita Intreprinderea Mecanica Fina, la care ne-am referit in continurare IMF. A fost o afacere complicata ce a implicat un numar de alti consultanti si alte inca cateva companii. Una dintre companiile localizate in Connecticut pe nume Refac Electronics ce detinea la acel moment Optel Corporation a perfectat contractul de vanzare si transfer pentru aceasta tehnologie. In realitate, in orice caz, promotorul din spatele acestei afaceri a fost George Taylor cel care a facut posibil sa fie adusi la aceeasi masa Refac si partea romana, in principal prin contactele ce le avea cu cercetatorii de la Universitatea din Bucuresti. Taylor a fost coordonatorul proiectului si cu totii l-am privit ca element decizional pentru diversele aspecte ale proiectului.


Un numar de cercetatori si ingineri experimentati au fost implicati in acest proiect. Refac/Optel au furnizat procesul tehnologic si echipamantele iar o companie fondata de Louis Zanoni pe cand a parasit Optel in 1976 a furnizat solutiile de testare. Joseph Burns si George Taylor au implementat suportul ingineresc si partea de asamblare a ceasurilor iar partea de scolarizare a fost coordonata de un numar de persoane din Refac/Optel dar si de Robert Clary, Eric Henderson si mine. Clary, un consultant ce a pornit fabricatia de ceasuri LCD pentru Suncrux si Ladcor in Silicon Valley. Henderson era asociat si co o alta companie de consultanta pe nume Mesophase, companie ce am fondat-o impreuna cu Kevin Hathaway si Eugen Koch.


Deoarece proiectasem cateva dintre locatiile pentru fabricatia de LCD [...] una dintre principalele mele responsabilitati a fost sa furnizez planurile pentru fabrica dar si pentru serviciile auxiliare necesare (camere izolate, aer conditionat, apa de-ionizata, gazele de proces, instalatiile de vacum, s.a.). O alta responsabilitate a fost sa pregatesc un set de specificatii pentru fiecare dintre pasii de facut in procesul de productie LCD. Niciuna dintre aceste responsabilitati nu a fost in particular dificila atata vreme cat am facut-o de cateva ori inainte. In consecinta am petrecut primele luni din an lucrand la aceste proiecte si documentatii.


Princetonian by Optel


Odata finalizat planul fabricii si cele 2 volume de documentatii pentru Romania urmatoarea mea activitate a fost sa calatoresc spre Princeton - New Jersey, locatia fabricatiei LCD si ceasuri a Refac/Optel pentru a incepe faza de scolarizare cu tehnicienii si inginerii romani. Aceasta a avut loc in primavara lui 1979. Mi s-a alaturat la un moment dat Clary. Amandoi am realizat imediat ca procesul utilizat la Refac/Optel era diferit fata de ceea ce fusese facut pentru Coasta de Vest sau Estul Indepartat. Problema era ca noi nu am fi putut schimba ceva atata vreme cat acesta fusese cel vandut in Romania. O alta problema a fost ca doar doi dintre romani vorbeau engleza dintre care doar unul fluent. Asa cum am descoperit mai tarziu, inginereul care vorbea fluent, Constantin (numit Costel) Chirila a fost plasat si in pozitia de a se asigura ca niciunul dintre ceilalti sa treaca de ’partea cealalta’. O alta importanta figura a fost Stefan Blaier, directorul de fabrica, caruia ii placea sa i se spuna Fani. Nu vorbea engleza dar putea conversa in germana, fapt ce ne-a fost folositor mai tarziu.

 

Chiar si in aceste circumstante dificile am dus scolarizarile la final. La sfarsitul acestei faze am simtit ca inginerii vor fi in stare sa supravegheze productia in fabrica IMF. In acelasi timp intreg echipamentul a fost livrat la Bucuresti si era de presupus si dorit ca partea romana configurau fabrica atenti la planurile mele.

 

La inceputul lui decembrie 1979 am pornit in calatoria mea din San Jose, California spre Bucuresti, Romania. Obiectivul calatoriei mele a fost sa verific locatia fabricii si sa superviziez amplasarea si pregatirea echipamentelor. Odata facute aceastea m-as fi intors acasa si alti membri ai echipei noastre urmau sa soseasca la inceput de 1980, dupa perioada de vacanta, pentru a aduce fabrica in faza operationala. Am programat sa revin in primavara lui 1980 pentru a corecta eventualele probleme aparute.

Imediat dupa ce am ajuns la Bucuresti am avut o cina de lucru cu Chirila si Blaier al caror principal obiectiv era sa imi transmita nerabdarea lor de a avea echipamentul instalat astfel incat fabrica sa devina operationala, sentiment ce l-am impartasit din toata inima.

Fabrica IMF era intr-o cladire relativ mare, dar veche si in conditii precare. M-am intalnit cu directorul Ion Congruts, Blaier si Radu Costina, un tanar la ceva peste 20 de ani ce vorbea o engleza foarte buna si actiona ca si translator. Am discutat despre utilitati si planuri si am facut programul intregii saptamani. Obiectivul era sa desfacem si sa mutam echipamentele in locatiile stabilite.

Dupa o tura de fabrica la nivelul al 3-lea a devenit clar ca zona de asamblare era curata si corect organizata cu personal ce asambla cateva ceasuri folosind cadrane fabricate de Refac/Optel in fabrica din Princeton.

Zona de producție a afișajului mai avea totuși un drum lung de parcurs. În timp ce pereții au fost construiți conform specificațiilor, podeaua a fost acoperită cu o vopsea epoxidică neagră (se puteau vedea particulele sub acoperire) în locul de materialului special texturat (Tarkete) specificat în instrucțiunile mele. Când am subliniat acest lucru, au susținut că Tarkete era prea scump pentru a fi cumpărat și a aplicat. Au mentionat că vor curăța podeaua și o vor revopsi după ce echipamentele mari vor fi la locul lor. Știam că acest lucru nu va fi suficient, dar nu i-am putut convinge să facă altfel. Nu existau nici tuburile de evacuare a gazelor instalate pe tavan, dar mai descurajant era reteaua pentru apa pură, deionizată; a fost executata din cupru în loc de PVC) așa cum era specificat. Directorul, Congruts, a fost de acord să facă schimbarea, dar nu am fost niciodată sigur ca a mai fost facuta vreodată. [...]"  

Lista seriilor gasite in diverse colectii pana la aceasta data (decembrie.2012):


• 00011 – 79 | M75-1         | 1979 (Ceasuri pentru Romania)
02142 – 79 | M75-1         | 1979 (Ceasuri pentru Romania)
04393 - 79 | M75-1         | 1979 (amedeus pe ceasornicar.ro)
06511 – 79 | M75-3         | 1979 (Ceasuri pentru Romania)
09408 – 79 | M75-3         | 1979 (Ceasuri pentru Romania)
03655 – 79 | M55-1 dama | 1979 (Ceasuri pentru Romania)
00318 – 80 | M55-3 dama | 1980 (Ceasuri pentru Romania)
02454 – 81 | - dama        | 1981 (Ceasuri pentru Romania)
12718 – 81 | - barbatesc  | 1981 (Ceasuri pentru Romania)
13382 – 81 | - barbatesc  | 1981 (Ceasuri pentru Romania)
35136 – 81 | - barbatesc  | 1981 (colectia Daniel Negoita)

Exista insa si modele Optimef care nu au mai avut marcate informatiile de pe capac asa cum este exemplul ceasului | "breloc cheie" prezentat. De asemenea se poate observa din imaginile prezentate modul in care a evoluat calitatea executiei ceasului dar mai ales a cadranului acestuia.

Prin amabilitatea unui pasionat colectionar - Daniel ’rubin’ Negoita am primit o copie a manualului de prezentare (1981) pentru modelele Optimef ce-l prezint in continuare. Manualul are precizat pe coperta spate si numarul ceasului care l-a insotit - 35136 (XII - probabil luna decembrie.1981) ce este precizat in lista de mai sus si in imagini dreapta. Multe multumiri Daniel!
- - -
Optimef - manual | 8
Optimef - manual | 1
Optimef - manual | 2
Optimef - manual | 3
Optimef - manual | 4
Optimef - manual | 5
Optimef - manual | 6
Optimef - manual | 7
- - -
(Manual 1981 - Optimef | scanuri prin amabilitatea lui Daniel Negoita)
 

Cu multumiri pentru informatiile primite colegilor de pe ceasornicar.ro si in mod special lui Stefan Dogar pentru suportul acordat!

 

Prezentare actualizata in 2017 prin amabilitatea conf. univ. dr. ing. Viorel Rindasu. Multe multumiri!

 

[up-date: octombrie.2018]
Brasov, septembrie.2009

 

 

Optimef | quartz digital
Optimef | quartz digital




Scinteia | 27.decembrie.1978
Scinteia | 27.decembrie.1978

Optimef | reclama "Stiinta si Tehnica" | octombrie.1979
Optimef | reclama "Stiinta si Tehnica" | octombrie.1979

Optimef | quartz digital
Optimef | quartz digital

Optimef | mecansim
Optimef | mecansim

Optimef | quartz digital
Optimef | quartz digital

Optimef | quartz digital
Optimef | quartz digital

Optimef | quartz digital
Optimef | quartz digital

Optimef | quartz digital | dama
Optimef | quartz digital | dama

Optimef | serial - 00011|79
Optimef | serial - 00011|79

Optimef | serial - 00011|1979
Optimef | serial - 00011|1979

Optimef | serial - 02142|1979
Optimef | serial - 02142|1979

Optimef | serial - 02142|1979
Optimef | serial - 02142|1979

Optimef | serial - 09408|1979
Optimef | serial - 09408|1979

Optimef | serial - 09408|1979
Optimef | serial - 09408|1979

Optimef | serial - 12718|1981
Optimef | serial - 12718|1981

Optimef | serial - 12718|1981
Optimef | serial - 12718|1981

Optimef | fara serial|breloc
Optimef | fara serial|breloc

Optimef | fara serial|breloc
Optimef | fara serial|breloc

Flacara | decembrie.1979 | "Ceasul electronic"
Flacara | decembrie.1979 | "Ceasul electronic"

Scinteia | 6.decembrie.1979 | "Ora exacta" - Ioan Teodor
Scinteia | 6.decembrie.1979 | "Ora exacta" - Ioan Teodor






ACASA | CUPRINS | IN BIBLIOTECA | CONTACT

© 2008 - 2011 Ceasuri pentru Romania.
Toate drepturile rezervate.
Creat de Web Experience.
Romana English