ROMANA | ENGLISH
CAUTARE »
CEASURI PENTRU ROMANIA
Marti, 19.Mar.2024 ia-ti timp!
Connection
ACASA
» Ceasuri de buzunar
» Ceasuri de bord
» Ceasuri de masa
» Ceasuri de mana
» Pendule
» Ceasuri de gara
» Turnuri cu ceas
» Ceasuri stradale
» ceasuri | Made in Romania
» Istorii
» Muzee
» Casa Regală a României
» Benrus - origine Romania ?
» Mofturi
» Noutati / Evenimente

“Josef Resch si Fii” | Casa Resch furnizor al Casei Regale a Romaniei

In lumea colectionarilor de obiecte din argint, medalii sau a posesorilor de bijuterii, numele Josef RESCH este unul foarte bine cunoscut. Fost furnizor pentru produse de orfevrărie al Casei Regale, executant pentru numeroase medalii militare sau omagiale, Casa “Josef Resch si Fii” a ramas in istorie si pentru realizarea primei coroane a Reginei Maria (dupa schitele lui Nicolae Grigorescu) dar si pentru pentru obiecte ce au decorat interioare din Palatul Peles.

Aceasta prezentare se refera insa la o alta "mostenire" lasata de Josef Resch ce din pacate a ramas pana in anii din urma (2010-2013), doar in parte, prezentata.

In fosta Piata a Teatrului din Bucuresti (zona Palatului Telefoanelor de astazi) exista o cladire cunoscuta sub numele de Hotelul Englez (ce adaposteste astazi un "celebru" Pasaj Englez) departe insa de frumusetea de’odinioara. O excelenta imagine realizata in 1875 de Carol Popp de Szathmari prezinta ceea ce initial s-a numit Casa Resch si doar mai tarziu - English Hotel. Imaginea din 1875 nu este insa cea mai veche cunoscuta; o alta, realizata de M.B. Baer in 1864, care prezinta mai multe atelaje in fata hotelului Hugues, prinde in partea dreapta (vezi imagine coloana dreapta) si Casa Resch, cu al sau ceasornic. Este cea mai veche imagine (1864!) cunoscuta pentru un ceas de fatada al unei cladiri de la noi.

Exista pe net o prezentare excelenta facuta de Dan Rosca (blogul Bucurestii Vechi) ce relateaza in mai multe sectiuni istoria tuturor cladirilor ce inconjurau odata vechea Piata a Teatrului din Bucuresti, inclusiv pentru Casa Resch.

Aceasta a fost ridicata de catre bijutierul Josef Resch, alaturi de fratele sau Lorenz Resch, intre 1855-1857 si undeva dupa finalizare, in acoperis, i-a fost montat un impunator ceas de fatada. Josef Resch a vandut casa in 1873 (mai multe detalii in continuare), dar pravalia sa a ramas la parter si numele “Resch si Fii” a capatat un renume urias in epoca.

Despre casa exista o mentiune si in "Podul Mogosoaiei" a lui Gheorghe Crutzescu (editura Meridiane, 1987 - pag. 153-154 / prima editie editura Socec, 1943): "Alaturi de Bossel era casa Resch zidita la 1855 de Joseph Resch, giuvaergeriu, care se asezase la noi, venind de la Viena, inca din 1839 (sic). Astazi [nota CptR - cartea a fost scrisa intre 1935-1942] imobilul este proprietatea statului, dar pravalia a ramas, nemiscata, in acelasi loc si fratii Resch, credinciosi numelui si negotului lor, urmeaza frumoasa cale de munca cinstita inceputa de bunicul lor acum 90 de ani. Deasupra pravaliei lui Resch sedea Ulysee de Marsillac, francezul cu nespusa dragoste pentru tot ce era romanesc, cronicar nepretuit al Podului [Mogosoaiei] nostru, timp de un sfert de veac. ’Imi place uneori, seara sa stau in placuta veranda a d-lui Resch si sa privesc pe strada ...’ si, lucru rar, a stiut sa priveasca".

Clarificari si mai limpezi au fost aduse de cercetarile in arhive, asupra istoriei casei, facute de istoricul de arta - Oana Marinache (Asociatia Istoria Artei - Bucuresti) pe parcursul anilor 2019-2020. Astfel intr-un "Act de tranzactie" inregistrat sub nr. 386 din 14.11.1860, descoperit la Arhivele Nationale se precizeaza - "Dlor fratii Resi, prin petitia de la 24 octombrie trecut, curentul an 1860, registrata cu no. 11901 au aratat Tribunalului ca locul dupa Podul Mogosoaiei pe care au cladit casa fiind cumparat de dlor, insa pe numele D. Nicolae Hristu, cu actele legalizate de onor Tribunal Comercial in anul 1857 sub no. 543 si 545, pe cand dlor nu puteau poseda avere nemiscatoare, si a cerut a se transmite aceste acte pe numele dlor, mai cu seama acum cand D. Nicolae Hristu se afla in stare de falit".

Casa, odata trecuta (1860) pe numele realilor proprietari, a ramas in posesia familiei Resch pana la moartea (1872) primului dintre frati - Lorenz (II) Resch, cu care Joseph pornise afacerea din Bucuresti. In 1873 Joseph Resch vinde casa si locul de pe Calea Victoriei, Societatii de Asigurare "Dacia" pastrand insa dreptul de utilizare a pravaliei de la parter, din dreapta intrarii, in baza unui contract de inchiriere. Un plan detailat al cladirii, asa cum se prezenta la momentul constructiei in 1856, este prezentat in arhiva istoricului de arta - arh. dr. Cezara Mucenic - "Arhiva Cezara Mucenic - ACM". Aflam din documentele prezentate si cine a fost arhitectul casei Resch - arh. Ernst Wolsch despre care nu s-au pastrat prea multe informatii. In 1892 Societatea de Asigurare "Dacia" vinde imobilul lui Grigore Heliad, acesta preluand si contractul de inchiriere cu "Resch si Fii" pentru - "pravalia din Calea Victoriei nr. 64, la dreapta antreului, din casele supranumite Resch, care pravalie se compune de o pravalie si alte patru odai care respund in curte indaratul acestei pravalii, precum si pivnita de sub pravalie [...]. Aceasta pravalie o inchiriez pentru a instala negociul de bijuterie, iar nu alt negot, pe termen de 10 ani [...]". Si mai "spunea" contractul - [...] Eu proprietarul sunt obligat ca in tot timpul durata acestui contract sa nu inchiriez pravalia in care se gasesc astadi Regia Tutunului la un alt giuvaergiu sau ceasornicar [...]". Nu este stiut cand a disparut ceasornicul din acoperisul Casei Resch (prezent in fotografiile de la 1864 si 1875) dar cu siguranta dupa modificarile facute, in 1893 la cererea lui Grigore Eliad, de catre arh. John-Elisee Berthet, ceasornicul nu mai era prezent.

La aniversarea de 100 de ani de activitate in bransa, Asociatia Generala a Bijutierilor – Ceasornicarilor din Romania a publicat in revista sa (an I, nr. 4 - ianuarie 1938), un articol de prima pagina, in care ii era omagiata lui Josef Resch“rodnica activitate”. Articolul semnat de presedintele de atunci al asociatiei – Toma Dumitrescu (este cel ce a urmat la presedentia asociatiei lui G.C. Nicolau, in acei ani, presedinte de onoare) spunea: "Breasla Bijutierilor, Ceasornicarilor, Giuvaergiilor din Romania intregita, aduce prinosul ei de respect si admiratie firmei Resch din Bucuresti, cu prilejul implinirii unui veac de fiintare [1837-1937]. Cinstea pilduitoare care in scurgerea vremurilor i-a fost calauzita nestramutata, este un indreptar pentru intreaga breasla."

Cateva detalii din istoria "Resch si Fii" (o afacere ce s-a derulat pe parcursul a 4 generatii probabil pana la 1945) prezentate in articol sunt de retinut; astfel amanuntul ca Josef si fratele sau Lorenz (II) Resch s-au nascut la Brasov, de unde au ajuns in Bucuresti si si-au infiintat compania, in 1837, cand acestia aveau 24, respectiv 17 ani. Relatarile anterioare mentionau o venire a lui Josef Resch de la Viena (fratele sau nefiind mentionat); in fapt tatal lor – Lorenz (I) Resch (“stramosii familei Resch descind dela Ulm si Ravensburg - Württemberg*) a fost cel ce s-a stabilit la Brasov venind din imperiu, acolo unde a fost “primul din familie care a imbratisat meseria de giuvaergiu, cum reiese din fotografia atestatului corporatiei breslei din Viena, din anul 1803” *). O referinta interesanta aflam si din "Istoria giuvaergiei brasovene" (titlu original - "A Brassai ötvösség története"), publicata de Gyárfás Tihamér in 1912 unde este mentionat "Laurentiu (Lorenz) Resch, originar din Bavaria (in fapt din landul Baden-Württemberg), care la 1813 sustine examenul de mester giuvaergiu si este declarat maistru" (pag. 140-144)1).

De asemenea - Lorenz (I) Resch, cu numele "Laurentius Resch Sen." este mentionat "originar din Rabensburg, maistru, 1813; decedat, 1823" in volumul semnat de Gheorghe Mitran - "Arta aurarilor in Transilvania (sec. XIV - XIX)" [cap. Maistri aurari din Brasov, pag.135], volum editat de Muzeul Judetean de Istorie - Brasov in 2003. Lucrarea prezinta si sigla cu care Lorenz (I) Resch isi marca lucrarile:

Gheorghe Mitran - Arta Aurarilor in Transilvania | Resch

In 1812 Lorenz (I) Resch se casatorise in Kronstadt (Brasov) cu Susana Boltres din Heldsdorf (astazi Halchiu - jud. Brasov); acestia vor avea intre 1813-1822 cinci copii - Lorenz II, Karl, Karoline, Josef si Amalia. Lorenz (I) Resch a murit la 2 februarie 1823 (la varsta de 46 de ani, in aceeasi zi decedand si fiica cea mai mica - Amalia, ce nu implinise un an). Chiar daca aveau varste fragede la moartea tatalui lor, cei trei baieti ai familiei - Lorenz II, Karl si Josef vor duce mai departe meseria parintelui lor.

Inainte de a merge mai departe cu Lorenz (II) si Josef Resch, cateva cuvinte despre Karl Resch, singurul dintre cei 3 frati care a trait restul vietii in Brasovul din vremea Imperiului Austro-Ungar. [...] Cum noteaza istoricul Luana Popa [vezi nota 1)] - "[La] zece ani de la intrarea in breasla orfevrierilor Laurentiu [Lorenz (I)] Resch moare, lasand un urmas [in fapt trei frati], pe Karl Resch care incepe la randu-i, din anul 1841, sa practice meseria invatata de la tatal sau, iar peste 13 ani, datorita iscusintei dovedite, este ales conducatorul breselei giuvaergiilorbrasoveni. Fiul lui Karl Resch, Adolf Resch, isi va intrece tatal, devenind nu numai un talentat bijutier, ci si un foarte cunoscut si apreciat colectionar numismat". Nu doar Adolf Resch continuat meseria tatalui sau; si fratele sau mai mare (vezi genealogie mai jos) - Karl (II) Resch a activat in aceasta bransa, de aceasta data in Hermannstadt (Sibiul de astazi) unde a trait pana in 1869. Karl (I) Resch a avut o familie numeroasa; din prima casatorie (18 ianuarie 1842) cu Josepha Theresia Römer (fica a unui alt bijutier al Kronstadt-ului - Josef Traugott Römer) s-au nascut 8 copii din care au supravietuit varstei de cinci ani doar 5 dintre ei. Josepha Theresia Römer a murit la cateva zile dupa nasterea celui de al 8-lea copil, acesta fiind chiar Adolf Resch. Din a doua casatorie - cu Maria Fleischer s-au nascut alti 3 copii din care au supravietuit doar doi. Intr-unul dintre cimitirele evanghelice ale Brasovului se pastreaza astazi cavoul familiei Römer-Resch.

Volumul lui Gheorghe Mitran citat mai sus prezinta la pagina 134 si marcajul utilizat de "Carl Resch Sen., fiul argintarului Laurentius Resch" dar si mentionarea fiului acestuia - "Carl Resch Jun., fiul arginatarului Carl Resch [Sen.]":

Gheorghe Mitran - Arta Aurarilor in Transilvania | Resch

Infiintandu-si compania la 14.decembrie.1837 in Bucuresti, cu sediul magazinului in "vechiul Hotel de France care se afla situat pe prelungirea stradei Lipscani de astazi" **), fratii Josef si Lorenz (II) Resch au ramas in istoria bransei ca fondatorii celei mai vechi case de orologerie ce a putut fi documentata la noi.

Acestia au pastrat insa legaturile cu Austria si astazi este cunoscut faptul ca in 1853 Lorenz (II) si Josef (deja bine instalati la Bucuresti) revin in Viena fiind inregistrati pe celebra (pentru negustoria de bijuterii) Kohlmarkt la nr. 262. La 1.martie.1854 acestia isi inregistreaza compania austriaca - Gebrüder Resch [Fratii Resch] a carei conducere o incredinteaza lui Ludwik Wolf. Un anunt din arhivele comerciale austriece (“Commerzialschema für den österreichischen Kaiserstaat” - 1853 dar si 1854) mentioneaza langa datele afacerii din Viena si adresa - “In Bukarest: Podu Mogosoe” (actuala Calea Victoriei):

coordonate Gebruder Resch - Fratii Resch | Austria - Romania
[arhiva: “Commerzialschema für den österreichischen Kaiserstaat” - 1853] 

Apare si prima achizitie facuta de Lorenz (II) Resch, undeva in intervalui 1860-1861, cand este preluat fabricantul de ceasuri de turn - F.X. Wurm (Laimgrube, Wienstrasse 74 , mai tarziu Magdalenenstrasse 29), Gebrüder Resch instalandu-se in Mariahilferstrasse 61. De aici probabil si ceasul instalat in acoperisul casei Resch din Bucuresti, cu cadranul sau impunator orientat catre Teatrul National (imagine coloana dreapta).

Anuntul privind preluarea fabricantului F.X. Wurm apare in publicatiile din Viena dar si in orasul lor de bastina - Brasov / Kronstadt unde Kronstädter Zeitung l-a publicat in 9.septembrie.1861. Mai mult, ceasornicarul local Josef Jekelius (Purzengasse 492, astazi strada Republicii - Brasov) preluase reprezentarea "ceasurilor de turn moderne, construite de Lorenz Resch". De pe urma acestei colaborari sunt cunoscute astazi instalari de ceasuri de turn - Gebrüder Resch in bisericile evanghelice fortificate, ridicate de catre comunitatile de sasi, in satele Vulcan si Bod din judetul Brasov (gasiti detalii in link-urile de pe nume) dar si in localitati din jud. Sibiu. Imagini ale unui astfel de mecanism de ceas de turn Gebrüder Resch si in imagini - coloana dreapta.
[anunt preluare F.X. Wurm | in "Gemeinde-Zeitung" | 20.04.1865 & "Kronstadter Zeitung  " | 09.09.1861]

Gebrüder Resch a renuntat la productia de ceasuri de turn incepand cu anul 1873, dupa moartea din 1872 a lui Lorenz (II) Resch, an in care aceasta activitate va fi preluata de un alt fabricant austriac - Emil Schauer Turmuhren Fabrik, producator ce va pastra inscriptionat pe mecanismele orologiilor de turn numele Resch, in formatul - "Emil Schauer vorm. [Ro. ’fost’] Gebrüder Resch". Emil Schauer Turmuhren a fost foarte activ inclusiv pe piata din Transilvania unde se pastreaza numeroase mecanisme produse de acestia. Un exemplu de mecanism Emil Schauer (instalat in anul 1877) in varianta inscriptionata "fost Gerüder Resch" a functionat in turla bisericii "greco-orientale" din Orsova (jud. Mehedinti):
  mecanism Emil Schaur vorm. fost Gebruder Resch | biserica greco-orientala Orsova
[detaliu mecanism "Emil Schauer vorm./"fost" Gebrüder Resch | 1877 | Biserica "greco-orientala" din Orsova, astazi biserica ortodoxa "Sf. Ierah Nicolae" stramutata in "orasul nou" din Orsova; imagine prin amabilitatea preotului Iulian Nedelcu]

In 1864 Gebrüder Resch castiga licitatia organizata de Consiliul Municipal din Viena pentru serviciile de ceasornicarie ale orasului iar din 1865 reclamele din presa vremii incep sa includa si imagini cu pendulele ce le fabricau. O descriere a fabricii din 1867 mentiona - “motorul cu aburi, [...] fac totul de la cel mai mic surub inclusiv cadranele emailate, 40 de angajati, 14 tamplari, 1.800 de ceasuri fabricate pe an, [...] exporta chiar si in India”.

Intre colectionarii specializati subiectul pedulelelor de tip “regulator vienez” este unul aparte. Cele produse de Gebrüder Resch, foarte cautate si la noi, sunt clasificate in doua perioade:
- etapa Viena - pentru cele produse pana la 1871-1872, respectiv
- etapa Ebensee, localitatea din N-V Austriei, intre Linz si Salzburg, unde Gebrüder Resch si-a mutat fabrica in perioada 1871-1872. Cea mai importanta pendula produsa de G.R. aici s-a numit "Remember" si a fost fabricata in Ebensee, undeva de pe la inceputul anilor 1880 (cea mai veche reclama cunoscuta - 1882) si sub semnatura Resch pana pe la 1910.

Josef Resch, faimos si probabil foarte ocupat cu afacerea de la Bucuresti parasise asocierea cu fratele - Lorenz (II) sau in octombrie.1868. Lorenz (II) Resch moare in 1872, in perioada cand se pregatea deschiderea fabricii din Ebensee iar compania trecuse in mainile fiilor sai (acesta a avut 4 fii ce s-au nascut la Bucuresti - Ernst, Karl, Wilhelm si Gustav - vezi genealogie Resch prezentata mai jos). Acestia vand compania producatorului german - Junghans, in 1901. Pendulele Remember exportate la sfarsitul sec. XIX in toata lumea (cu un interes major pe piata SUA) isi capatasera o excelenta reputatie si in consecinta Junghans a continuat fabricatia amplificand renumele acestora. Numele Resch de pe aceste pendule a fost retras abia in 1910.

In memoria colectiva din Romania a ramas doar numele lui Josef Resch. "Fruntasii Comerciului si Industriei", vol. I - Album, Editura G.A.Tacid, 1906 - Bucuresti nota:
“A creat comerciul bijuteriei moderne. In anul 1837 a deschis magazinul in vechiul Hotel de France [...]. In anul 1839 s’a mutat in casele d-lui Greceanu, iar de la 1857 in actualul local din fata Teatrului. Casa Resch a fost furnisoarea domnitorilor Bibescu-Voda, Stirbei-Voda, Caimacanilor Cantacuzino si Ghica-Voda, al lui Voda-Cuza, cat si al regelui Carol I si al reginei. Diadema oferita reginei la intrarea in tara prin Giurgiu la anul 1868, sabia oferita regelui de catre armata nostra, corona reginei, decoratiile in brilante oferite de regina principesei Maria, cat si alte multe ordine executate, sunt dovedi vadite de increderea si aprecierea ce suveranii noastru au avut in Casa Resch. Mai mult inca, Casa Resch a fost consultata de tote comisiunile intocmite pentru crearea diferitelor ordine ale tarei. Urmasii regretatului Resch se pot mandi cu drept cuvant in reputatia casei ce ati moscenit.” (pag. 44)

Sa spunem aici, pe fuga, si ca Lorenz (II) Resch a realizat medalistica pentru corona austriaca dar si ca Josef Resch si Fii a fost unul din cei 3 importatori de Patek Philippe din Romania si distribuitor Movado, subiect ce il dezvoltam, in continuare, mai jos.

Cu ajutorul dlui Peter Simon si al Parohiei Evanghelice C.A. din Brasov a putut fi indentificata in arhivele parohiei genealogia familiei Resch din care prezentam, in extras, sinteza urmatoare:
[genealogia familiei - Lorenz Resch | dupa arhivele Parohiei Evanghelice C.A. - Kronstadt/Brasov]

Dupa moartea lui Josef Resch (acesta si-a trait ultima parte a vietii in Austria, la Graz, unde a murit in 1893) afacerea de bijuterii si ceasornicarie de pe Calea Victoriei a fost dusa mai departe de fii acestuia - Ernst Resch, Adolf Resch, Carol (Karl) Resch (1852-1937) si Heinrich Lorenz (III) Resch (1855-1930)***) cu totii nascuti in Bucuresti. Diverse surse ii mentioneaza insa doar pe ultimii doi - Karl (Carol) si Heinrich, ca fiind continuatorii afacerii Resch in prima jumatate a sec. XX, cei doi fiind inmormantati in cimitirul protestant din Bucuresti [vezi nota ****)].

Karl (Carol) Resch s-a nascut in anul 1852 si a fost casatorit cu Ernestine Singer, fiica de comerciant din Bucuresti si nu exista inregistrari ca ar fi avut copii. 

Heinrich Lorenz (III) Resch s-a nascut in anul 1855 si s-a casatorit in Germania, la Hanau, cu Maria Carolina Elena Deibel fiica de bijutier din Germania si au avut impreuna 4 fete - Elisabeta n. 1881, Martha Iosefina Marie n. 1884, Ernestine  n.1886, Olga Maria Carolina n.1890. Dupa 1900 compania s-a numit "Joseph Resch & Fii" sau "Joseph Resch Fils" si mai tarziu, dupa 1930, "Josef Resch Fiul" - vezi factura an 1944 coloana dreapta).

Nu au fost gasite informatii explicite referitoare cine din familie s-a ocupat de companie dupa moartea lui Carol Resch in 1937 (si care nu a avut urmasi) si pana la sfarsitul WW2, dar cel mai probabil fiicele lui Heinrich Lorenz (III) Resch au mostenit cate 25% din companie, luand in considerare inregistarea din arhive (19.12.1931) pentru averea Olgai Maria Carolina Resch - "un sfert din fondul de comert al firmei Pfennings, Appel, Lenthold cu emblema Josef Resch Fiul cu sediul in Bucuresti, Calea Victoriei, nr. 52". Putem presupune chiar, ca in acel an - 1931, compania mai pastra doar "emblema Josef Resch" avand un numele mentionat mai sus. 

Cateva imagini ale pravaliei Resch (si a zonei Caii Victoriei din fata vechiului Teatru National), de la parterul Casei, din perioada interbelica, puteti vedea in coloana dreapta.

Astazi, desi cladirea mai exista, fatadele si-au pierdut decoratiunile iar impunatorul ceas din varful acoperisului se mai pastreaza doar in amintirea unor imagini vechi.

Note:
1) vezi Gyárfás Tihamér - "A Brassai ötvösség története", Brasov, 1912, pag. 140-142, 144 apud Luana Popa - "Colectionari numismati brasoveni Adolf Resch si Dumitru Z. Furnica" in Buletinul Societatii Numismatice Romane, an 77-79, 1983-1985, nr. 131-133m pag. 447-451;
*) Revista Asociatiei Generale a Bijiutierilor - Ceasornicarilor, anul I, nr. 4 - ianuarie.1939, pag. 4-5;
**) “Fruntasii Comerciului si Industriei”, vol. I - Album, Editura G.A.Tacid, 1906 - Bucuresti;
***) vezi Gheorghe Crutzescu - "Podul Mogosoaei", editia III - editura Biblioteca Bucurestilor, 2011 - pag. 428 notele: 71, 1127, 1408; 

* * *

Infiintata la 1837, casa “J. Resch si Fii”, furnizor al Casei Regale a Romaniei inca inainte de 1881, se promova in presa din epoca ca “representantul manufacturei de horlogerie – Patek Philippe & C-nie din Geneva”. Reprezentarea Patek Philippe s-a derulat alaturi de cel putin inca o casa de bijuterie - orologerie importanta, din provincie, M. Helder (Galati). Cele mai multe piese Patek Philippe ce au fost prezentate (case de licitatie, vanzari on-line) sunt inscriptionate M. Helder dar exista cunoscute si doua piese PP (fabricate in anii 1890 si 1945 si prezente in oferta casei de licitatie Artmark 2018, 2019) ce au fost livrate catre casa Josef Resch Fii, capacele de praf ale ceasurilor si cutiile de pastrare fiind inscriptionate cu numele acesteia.

reclama Patek | Resch | 1889
reclama "Romania Libera" nr. 3405 | ianuarie.1889

Sunt cunoscute si cateva exemplare de ceasuri Movado (de buzunar sau de mana) inscriptionate Resch ce au fost prezentate de diversi colectionari. In 2012, la o licitatie Artmark, a fost adjudecat un ceas de buzunar de dama, Movado – inscriptionat “Joseph Resch fils Bucarest”, carcasa de aur 18K, decorata cu diamante 0.31 ct, la pretul de 3.705,- euro. De asemenea este cunoscut un ceas de buzunar Paul Ditisheim inscriptionat Resch ce a fost la vanzare pe eBay (prezentat in coloana dreapta).

Foarte prezent in viata sociala a Bucurestiului de la inceputul sec. XX (re)numele Resch era invocat cu diverse "ocazii":

                                   Intr-o seara la bal
                                            * * *
                            Cand are ochi frumosi femeea
                            Sageti de foc ce nu dau gres
                            Ce searbada pare scanteia
                            Tasnind din sticlele lui Resch
                                            * * *
                         (Furnica  nr.169 / decembrie.1907)
 
Multumesc lui Dan Rosca | Bucurestii Vechi, lui Radu Oltean | Art HistoriaOanei Marinache | Asociatia Istoria Artei si Emanuel Badescu | Biblioteca Academiei Romane - pentru imaginile si informatiile puse la dispozitie.

Cu multumiri - Piotr Tarantowicz/tarant si Mariusz - zegrakiclub.pl !
Multumiri speciale - Peter Simon | Parohia Bisericii Evanghlice C.A. - Brasov.

Brasov, ianuarie.2013
[up-date: martie.2021]
Joseph Resch | furnizor al Casei Regale a Romaniei
Joseph Resch | furnizor al Casei Regale a Romaniei

Podul Mogosoaiei - hotel Hugues si Casa Resch | foto: M.B. Baer - 1864
Podul Mogosoaiei - hotel Hugues si Casa Resch | foto: M.B. Baer - 1864

casa Resch | calea Victoriei nr. 36 (foto: Carol Popp de Szathmari | 1875)
casa Resch | calea Victoriei nr. 36 (foto: Carol Popp de Szathmari | 1875)

pravalie Casa Resch (detaliu) | calea Victoriei (foto: Carol Popp de Szathmari | 1875)
pravalie Casa Resch (detaliu) | calea Victoriei (foto: Carol Popp de Szathmari | 1875)

ceas fatada (detaliu) | Casa Resch (foto: Carol Popp de Szathmari | 1875)
ceas fatada (detaliu) | Casa Resch (foto: Carol Popp de Szathmari | 1875)

pravalia Resch - circa 1925 | Piata Teatrului - Bucuresti (sursa imagine: Sorin Margarit)
pravalia Resch - circa 1925 | Piata Teatrului - Bucuresti (sursa imagine: Sorin Margarit)

pravalia Resch - circa 1925 | Piata Teatrului - Bucuresti (sursa imagine: Sorin Margarit)
pravalia Resch - circa 1925 | Piata Teatrului - Bucuresti (sursa imagine: Sorin Margarit)

pravalia Resch - 1932 | Pasajul Englez - Bucuresti
pravalia Resch - 1932 | Pasajul Englez - Bucuresti

pravalia Resch - 1932 | Pasajul Englez - Bucuresti
pravalia Resch - 1932 | Pasajul Englez - Bucuresti

articol 1938 | Gazeta Bijiutierilor si Ceasornicarilor
articol 1938 | Gazeta Bijiutierilor si Ceasornicarilor




Josef Resch in "Fruntasii Comerciului si Industriei" (1906)
Josef Resch in "Fruntasii Comerciului si Industriei" (1906)

mecanism ceas de turn - Gebruder Resch - 1873 | biserica fortificata Vulcan (jud. Brasov)
mecanism ceas de turn - Gebruder Resch - 1873 | biserica fortificata Vulcan (jud. Brasov)

mecanism ceas de turn - Gebruder Resch - 1873 | biserica fortificata Vulcan (jud. Brasov)
mecanism ceas de turn - Gebruder Resch - 1873 | biserica fortificata Vulcan (jud. Brasov)

mecanism ceas de turn - Gebruder Resch - 1873 | biserica fortificata Vulcan (jud. Brasov)
mecanism ceas de turn - Gebruder Resch - 1873 | biserica fortificata Vulcan (jud. Brasov)

pendula Gebruder Resch | sf. sec. XIX
pendula Gebruder Resch | sf. sec. XIX

pendula Gebruder Resch | sf. sec. XIX
pendula Gebruder Resch | sf. sec. XIX

pendula Gebruder Resch | sf. sec. XIX
pendula Gebruder Resch | sf. sec. XIX

pendula Gebruder Resch | sf. sec. XIX
pendula Gebruder Resch | sf. sec. XIX

pendula Gebruder Resch | sf. sec. XIX
pendula Gebruder Resch | sf. sec. XIX

reclama Gebruder Resch - Viena | producator pendule | sf. sec. XIX
reclama Gebruder Resch - Viena | producator pendule | sf. sec. XIX

licitatie Artmak - 2012 | ceas Movado dama inscriptionat "Joseph Resch Fils Bucarest"
licitatie Artmak - 2012 | ceas Movado dama inscriptionat "Joseph Resch Fils Bucarest"

licitatie Artmak - 2012 | ceas Movado dama inscriptionat "Joseph Resch Fils Bucarest"
licitatie Artmak - 2012 | ceas Movado dama inscriptionat "Joseph Resch Fils Bucarest"

eBay - 2015 | ceas de buzunar Paul Ditisheim inscriptionat "Joseph Resch Fils Bucarest"
eBay - 2015 | ceas de buzunar Paul Ditisheim inscriptionat "Joseph Resch Fils Bucarest"

eBay - 2015 | ceas de buzunar Paul Ditisheim inscriptionat "Joseph Resch Fils Bucarest"
eBay - 2015 | ceas de buzunar Paul Ditisheim inscriptionat "Joseph Resch Fils Bucarest"

eBay - 2015 | ceas de buzunar Paul Ditisheim inscriptionat "Joseph Resch Fils Bucarest"
eBay - 2015 | ceas de buzunar Paul Ditisheim inscriptionat "Joseph Resch Fils Bucarest"

reclama Josef Resch Fils | 1902
reclama Josef Resch Fils | 1902

Artmark - 2019 | ceas de buzunar Patek Philippe 1945 livrat Jospef Resch Fii - Bucuresti
Artmark - 2019 | ceas de buzunar Patek Philippe 1945 livrat Jospef Resch Fii - Bucuresti

factura Josep Resch | 1944 (imagine prin amabilitatea Alin Bada)
factura Josep Resch | 1944 (imagine prin amabilitatea Alin Bada)






ACASA | CUPRINS | IN BIBLIOTECA | CONTACT

© 2008 - 2022 Ceasuri pentru Romania.
Toate drepturile rezervate.
Creat de Web Experience.
Romana English